Întrebările pe care vi le pot pune pacientele apar în secţiunea "Întrebări uzuale despre contracepţie" (link către pagină) a website-ului.

Alte informaţii despre când şi cum se utilizează tipurile de contraceptive, informaţii care apar în întrebări sau pe care le puteţi oferi pacientelor, se găsesc în documentul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numit Recomandări practice pentru utilizarea contraceptivelor (ediţia a doua).2Recomandările din acest document constituie răspunsul grupului de experţi la 33 de întrebări selectate de OMS. Selectarea întrebărilor s-a realizat în funcţie de: 1) controversele şi inexactităţile importante din materialele informative existente, 2) datele demonstrate avute la dispoziţie şi 3) propunerile grupului de experţi şi ale organizaţiilor/agenţiilor de planning familial.

Documentul oferă recomandări practice bazate pe cele mai bune date demonstrate şi a fost elaborat în sprijinul persoanelor de decizie, a managerilor de programe şi a comunităţii oamenilor de ştiinţă. Are scopul de a sprijini programele naţionale de planning familial/sănătate a reproducerii în pregătirea bazei informative care însoţeşte administrarea contraceptivelor. Documentul se referă la următoarele metode de planning familial: contraceptive orale combinate (COC), contraceptive injectabile combinate (CIC), pilule doar cu progestină (PDP), medroxiprogesteron acetat depot (MPAD), noretisteron enantat (NET-EN), implant cu levonorgestrel, pilule contraceptive de urgenţă (PCU), dispozitive intrauterine cu cupru, dispozitive intrauterine care eliberează levonorgestrel (DIU LNG), metode bazate pe cunoaşterea perioadei fertile şi sterilizare. Întrebările sunt următoarele:

1. Când poate începe o femeie administrarea de contraceptive orale combinate (COC)?
2. Când poate începe o femeie administrarea de contraceptive injectabile combinate (CIC)?
3. Când poate o femeie să repete injecţiile contraceptive combinate (CIC)?
4. Când poate începe o femeie administrarea de pilule doar cu progestină (PDP)?
5. Când poate începe o femeie administrarea de injecţii doar cu progestină (IDP), medroxiprogesteron acetat depot (MPAD) sau noretisteron enantat (NET-EN)?
6. Când poate o femeie să repete administrarea de injecţii doar cu progestină (IDP), medroxiprogesteron acetat depot (MPAD) sau noretisteron enantat (NET-EN)?
7. Când poate începe o femeie folosirea implantului?
8. Cât timp poate fi păstrat implantul cu levonorgestrel?
9. Când i se poate introduce unei femei un DIU cu cupru?
10. Ar trebui administrate antibiotice profilactice pentru introducerea DIU-lui cu cupru?
11. Când poate beneficia o femeie de introducerea unui DIU care eliberează levonorgestrel (DIU LNG)?
12. Ar trebui administrate antibiotice profilactice pentru introducerea unui DIU care eliberează levonorgestrel (DIU LNG)?
13. Cum poate lua o femeie pilula contraceptivă de urgenţă (PCU)?
14. O femeie poate primi în avans o rezervă de pilule contraceptive de urgenţă (PCU)?
15. Când poate recurge un bărbat la vasectomie ca metodă contraceptivă?
16. Ce poate face femeia care foloseşte metoda calendarului, dacă are ciclurile menstruale în afara intervalului de 26-32 de zile?
17. Ce poate face o femeie dacă ratează administrarea contraceptivelor orale combinate (COC)?
18. Ce poate face o femeie dacă ratează administrarea pilulelor doar cu progestină (PDP)?
19. Ce poate face o femeie dacă vomită şi/sau are diaree în timp ce foloseşte contraceptive orale combinate (COC) sau pilule doar cu progestină (PDP)?
20. Cum poate preveni o femeie greţurile şi vărsăturile dacă ia pilule contraceptive de urgenţă (PCU)?
21. Ce poate face o femeie dacă vomită după ce a luat pilula contraceptivă de urgenţă (PCU)?
22. Ce poate face o femeie dacă prezintă anormalităţi menstruale când foloseşte injecţia doar cu progestină (IDP), medroxiprogesteron acetat depot (MPAD) sau noretisteron enantat (NET-EN)?
23. Ce se poate face dacă femeia prezintă anormalităţi menstruale când foloseşte implantul?
24. Ce se poate face dacă femeia prezintă anormalităţi menstruale când foloseşte DIU cu cupru? 
25. Ce se poate face dacă femeia prezintă anormalităţi menstruale când foloseşte DIU care eliberează levonorgestrel (DIU LNG)?
26. Ce se poate face dacă o femeie care foloseşte un DIU cu cupru este diagnosticată cu boala inflamatorie pelviană (BIP)?
27. Ce se poate face dacă o femeie care foloseşte un DIU care eliberează levonorgestrel (DIU LNG) este diagnosticată cu boala inflamatorie pelviană (BIP)?
28. Ce se poate face dacă o femeie care foloseşte un DIU cu cupru rămâne însărcinată?
29. Ce se poate face dacă o femeie care foloseşte un DIU care eliberează levonorgestrel (DIU LNG) rămâne însărcinată?
30. Ce controale sau teste trebuie făcute regulat înainte de stabilirea unei metode de contracepţie?
31. Câte cutii de pilule (combinate sau doar cu progestină) ar trebui date la prima vizită şi la următoarele?
32. Ce control este adecvat pentru utilizatoarele de contraceptive orale combinate (COC), pilule doar cu progestină (PDI), implanturi şi DUI?
33. Cum se poate asigura furnizorul că femeia nu este însărcinată?

Alte informaţii.

Alegerea contraceptivului depinde în parte de eficacitatea metodei contraceptive în prevenirea unei sarcini nedorite, care, la rândul ei, depinde în cazul unor metode nu doar de protecţia oferită de metoda respectivă, ci şi de consecvenţa şi corectitudinea cu care este folosită. Tabelul următor compară procentajul femeilor care se confruntă cu o sarcină nedorită în primul an de utilizare a metodei contraceptive, când aceasta este folosită perfect (consecvent şi corect).^2-7, 8 Utilizarea consecventă şi corectă poate varia mult în funcţie de factori precum vârstă, venit, dorinţa utilizatoarei de a preveni sau de a amâna sarcina şi cultură.

*Pentru o anumită metodă de contracepţie, Indicele Pearl este definit ca numărul total de sarcini nedorite care apar la 100 de femei într-un an de utilizare. Un Indice Pearl de 0,2 indică faptul că apar două sarcini la 1000 de femei care folosesc metoda timp de un an sau 10 sarcini la 500 de femei care folosesc metoda timp de 10 ani. 

* Înainte de prima naştere.
** După prima naştere.
*** Variază în funcţie de metoda naturală folosită.

Medicamente folosite în paralel cu contraceptivele

Unele medicamente pot influenţa funcţionarea metodelor contraceptive hormonale. Printre tratamentele care reduc eficienţa contraceptivelor orale combinate se numără: rifampicina, anumite anticonvulsive şi unele antibiotice, printre care griseofulvina.
Eficienţa contraceptivelor mai poate fi compromisă de terapia antiretrovirală şi se recomandă folosirea prezervativului pe lângă contracepţia hormonală pentru femeile care iau aceste medicamente.¹

Referinţe

1. World Health Organization (2004)  Medical Eligibility Criteria for Contraceptive Use.  Available at: http://www.who.int  Accessed on 19 April 2007.
2. Family Planning Association.  Contraception and sexual health guide.  Accessed on 1 April 2005 at: http://www.fpa.org.uk
3. National Institute of Clinical Excellence.  Appraisal Consultation Document: Guidance on the use of liquid-based cytology for cervical screening (Review of existing guidance number 5).  April 2003.  Accessed on 1 April 2005 at: http://www.nice.org.uk.
4. Apter D, Boros A, Baumgärtner W et al.  Eur J Contracept Reprod Health Care 2003; 8: 37-51.
5. van Vloten W, van Hasalen C, van Zuuren E et al.  Cutis; 2002; 69 (suppl 4): 2-15.
6. Crandall CJ.  Polycystic Ovarian Disease (Stein-Leventhal Syndrome).  Accessed on 1 April 2005 at: http://www.medicinenet.com 
7. Yasmin SmPC, Schering Healthcare Ltd UK.
8. Trussell J. Contraceptive efficacy. In Hatcher RA, Trussell J, Stewart F, Cates W, Stewart GK, Kowal D, Guest F. Contraceptive Technology; Seventeenth Revised Edition. New York NY: Irvington Publishers, 1998
9. Panchaud C, Singh S, Feivelson D, Darroch JE. Sexually transmitted diseases among adolescents in developed countries. Int Fam Plan Perspect 2000; 32: 24-32.
10. Weinstock H, Berman S, Cates W  Jr. Sexually transmitted infections among American youth: incidence and prevalence estimates. Perspect Sex Reprod Health 2004; 36: 6-10.
11. WHO. Global prevalence and incidence of selected curable sexually transmitted infections: overview and estimates. Geneva: World Health Organization, 2001.
12. Dehne KL, Riedner G. Sexually transmitted infections among adolescents: the need for adequate health services. Geneva: World Health Organization, 2005.
13. House of Commons Health Committee.  Sexual Health:  Third Report of Session 2002-2003.  The Stationery Office Limited, June 2003.  London.  Accessed on 1 April 2005 at: http://www.parliament.the-stationery-office.co.uk.
14. Leidenberger FA. Klinische Endokrinologie fur Frauenarzte. Berlin, Germany: Springer Verlag, 1998
15. Baltzer J, Mickan H. Gynakologie: Ein kurzgefabtes Lehrbuch/Kern. Neuberbeitete Auflage. Stuttgart, Germany, Georg Thieme Verlag, 1985
16. Organon. NuvaRing (etonogestrel/ethinyl estradiol vaginal ring) 2001. Available at: http://www.epigee.org. (Accessed 5 October 2003)
17. Ortho-McNeil Pharmceutical Inc. Ortho Evra (Norelgestromin/ Ethinyl estradiol transdermal system) 2001. Available at: http://www.ortho.mcneil.com. (Accessed 5 October 2003)
18. Ortho-McNeil Pharmaceutical Inc. Ortho Tri-Cyclen Lo tablets (norgestimate/ethinyl estradiol) 2002. Available at: http://www.ortho-mcneil.com (Accessed 5 October 2003)
19. Speroff L, Darney PD. Periodic Abstinence. A clinical guide for contraception. 3rd edn. Philadelphia, PA: Lippincott Williams and Wilkins, 2001
20. Trussell J. Contraceptive efficacy. In Hatcher RA, Trussell J, Stewart F, Nelson A, Cates W, Guest F, Kowal D. Contraceptive Technology; Eighteenth Revised Edition. New York NY: Ardent Media, 2004